Pasesc usor pe covorul moale de lana care se infasura in
jurul degetelor mele, gadilandu-ma.
Trupul meu gol era luminat doar de lumina focului din
semineu.Privirea ta imi mangaia fiecare particica a corpului atingadu-mi
sufletul.
Statea asezat pe fotoliul din piele din fata mea,iar in mana
tinea paharul de whisky jucandu-se cu bautura ramasa , invartindu-l.Fiorii
privirii lui imi urcau pe coloana pana in crestetul capului facandu-mi pielea
sa reactioneze la stimulii transmisi de el.Cei doi nasturi deschisi ai camasii
devaluiau putin din pielea lui maslinie.Zambetul lui plin de subinteles ma
dezarma profund, nestiind cum sa reactionez.Imi ceruse sa imi dau jos hainele
fiindca isi dorea sa isi intipareasca trupul meu pe retina ochilor lui negrii
si profunzi.La inceput m-am sfiit simtindu-ma nesigura insa eram si cu un pas
in urma in jocul pe care il tesea in jurul nostru.
-Nu te apropia, ramai acolo!
Raman usor confuza si blocata in fata lui, nestiind
urmatorul pas in jocul asta.Nu reuseam sa ii patrund in minte, creeandu-mi
instabilitate.
Se ridica si se apropie de mine foarte mult, aproape ca ii
simteam respiratia calda pe ceafa mea.
-Stai nemiscata, te rog!
Statea in spatele meu dar fara sa ma atinga.Nu stiam ce vrea
sa faca iar din instinct privirea mea cauta o reflexie ca sa ii pot urmari
miscarile.Ii zaresc imaginea reflectata in usile de sticla ale camerei.Acesta
ma surpirinde si zambeste .
-Nu trisa!Inchide ochii si simte-ma alaturi de tine.
Inima imi batea nebuneste, parca iesind din piept.Linistea
imi asurzea urechile , iar instinctul meu cauta ceva sa intrerupa linistea,
fixandu-mi atentia si concentrarea asupra respiratiei lui care erau din ce in
ce mai alerte.
Mainile lui reci imi atingeau pielea mea calda, facandu-ma
sa tresar.
-Ramai!Sa nu iti fie teama, vreau sa iti simt aroma si
parfumul tau.Vreau sa iti simt mirosul in minte mult timp de acum incolo.Vrei
sa ramai?
-Da, vreau sa raman, imi doresc!
-Atunci lasa-ma sa te simt, fiindca prea mult timp m-ai
pedepsit, neputand sa te am alaturi ca acum.
Ma strange in brate lipindu-ma de el.Spatele meu gol statea
lipit de abdomenul lui.Abia atunci imi dadusem seama ca eram rece.Buzele lui
calde imi sarutau umerii, iar mainile lui se incolaceau in jurul sanilor mei,
atingandu-i destul de usor creandu-mi senzatii extraordinare.Imi doream sa ii
sarut buzele dulci insa el nu imi dadu voie nici o secunda sa ma misc.La un
moment dat se indeparteaza si imi da drumul din bratele sale simtindu-mi trupul
atat de usor si mic.Imi intorc chipul spre el.Ochii lui nu m-au pierdut nici-o
secunda, m-au urmarit fara incetare, insa acum imi intoarce neasteptat
spatele.Ma grabesc s-a il cuprind in brate.Inchide ochii si se bucura de
mangaierea mea rece , pe pielea lui calda.Ii dau jos usor sacoul , deschizand
pe bajbaite si nasturii camasi care ii ascundea pielea lui maslinie si
catifelata.Cand trupurile noastre s-au atins goale , el tresari speriat.Era
randul meu sa il rog sa ramana.
-Ramai!
Respiratia lui grea si alerta in acelasi timp imi dadea
exact raspunsul pe care il asteptam amandoi.
Chipul lui se intoarce spre mine masurandu-mi fiecare centimetru al fetei mele.
Se napusti asupra mea ca un
infometat sarutandu-mi buzele atat de apasat incat simteam cum barba lui
imi inrosa fata si imi faceau buzele sa ia foc. Intrasm amandoi intr-un ritual
nebun al pacerilor pe care nu le cunoscusem.Arunca camasa in graba fara sa se
dezlipeasca de buzle mele, iar cu mainile grabite nu reusea sa isi deschida
cureaua pantalonilor, facandu-l sa se crispeze si sa respire mai greu si mai
plin de dorinta.Mainile mele alunecau pe trupul lui spre prohabul pantalonilor
, ajutandu-l sa deschida cureaua care ii punea piedici pasiuni lui dezlantuite
ca un vulcan .Ma saruta din ce in ce mai apasat si mai plin de dorinta, simtea
ca explodeaza.Imi musca buzele coborand pe gat si pe sanii facandu-i sensibili
la atingere.Ma strangea tare in brate.Cu o mana ma apucase de par facandu-mi buzele
sa se departeze de ale lui.II deschid cureaua si o las sa cada zgomotos pe
podea.Chipul lui se transformase, parca zgomotul curelei il trezise.Cand vreau
sa ii deschid si pantalonii, acesata ma indeparta de el, impingandu-ma.Se dadu
cu un pas in spate iar acum chipul lui deveni rigid si neinteles.Paiunea de
acum cateva secunde zburase.
-Imbracate si pleaca!
Raman blocata de atitudinea lui.
-Ce s-a intamplat?Ochii mei cautau un raspuns.Nu intelegam
ce s-a intamplat, ce am gresit, ce am facut!
Vocea lui groasa ma facu sa tresar.
-Am zis sa pleci Laura!Nu ma face sa repet.
Ma apropi de el si vreau sa il iau de mana.
-Nu te apropia de mine Laura!
-Nu inteleg ce ai, ce s-a intamplat cu noi?
Se intoarce furios catre mine si aproape ca urla.
-Care noi?Am zis sa pleci, acum!
Ma indrept ingrozita si cu ochii in lacrimi, adunandu-mi
hainele de pe jos , imbracandu-ma cu repeziciune.Nu puteam sa cred in ce fel ma
injosise barbatul asta !Nu aveam sa il iert niciodata!
Isi turna din nou whisky in pahar si sorbea cu repeziciune
din pahar, nu privi nici-o secunda in spate sa ma priveasca.Lacrimile mele
curgeau fara sa mai am putere sa reactionez.
-Esti cel mai josnic barbat, iar pentru asta nu te voi ierta
nicodata, cat de mult m-ai umilit!Ce ai vrut sa demonstrezi cu asta, ca poti
avea orice femeie vrei?Ei bine afla ca nu m-ai avut si nu ma vei avea niciodata!
-Dar te-as fi avut in seara asta.
-Da, ai fi putut, insa slava domnului ca nu s-a intamplat!
Lovit parca de cuvintele mele, se intoarce spre mine.Eu imi
pun pantofii si apuc jacheta din cuier indreptandu-ma spre usa.
-Laura, stai!
Fara sa ma intorc cu fata catre el , imi fac curaj si ma
avant in frigul nopti de toamna rece trantind usa in spatele meu.Tresar cand
paharul lui atinsese usa in urma mea.Pornesc masina si ma pierd in intunericul
nopti roind cu viteza ametitoare spre locuri necunoscute.Am condus mult timp
fara sa imi dau seama unde am ajuns.Se lumina de ziua, ceata,vremea si oboseala
isi pusese amprenta pe chipul meu.Imi doream un loc unde sa dorm si sa uit
totul, imi doream sa fiu intr-o o stare de amnezie.Ma opresc si ma intrept
catre o pensiune rustica, parca rupta de realitate.Doi oameni trecuti de prima
tinerete statau la o masa cu doua cafele si vorbeau.Imi simteam corpul atat de
obosit, incat inauntru,lovita de caldura din interior mi se imuiase genunchi.
Ma cufund in apa calda si adorm.Ma trezesc speriata de
soneria telefonului.Imi pun halatul de baie si ma indrept in camera unde
telefonul meu zacea pe masuta .Privesc ecranul telefonului :Nicholas sunase de
foarte multe ori.Ma asez pe pat cu ochii in lacrimi si privesc cum apelul lui
imi facea telefonul sa vibreze si sa sune din nou.Cand dau sa raspund apelul se
incheiase.Hotarasc sa inchid telefonul si sa dorm.Trag draperiile si ma
ghemuiesc in pat, trangand patura moale peste trupul meu si adorm.
Nicholas era seful meu, iar eu unul din oamenii lui
importanti.Ultimul caz la care lucrasem amandoi ne facuse sa ne apropiem mai
mult unul de celalalt, fiindca pierdusem nopti intregi lucrand la unul din cele
mai sangeroase crime petrecute in istoria criminalistici.Crima era una de tip
pasional in care criminalul isi planuia fiecare miscare , acesta avand o
inteligenta peste medie reusind sa ne dea multe batai de cap. Criminalul avea
un tipar standard al victimei pe care il prefera: alegea intodeuna femei blonde
cu varste cuprinse intre 18-25 ani, pe care le ucidea in timpul actului
sexual.In tot acest timp eu cu Nicholas pasisem pe urmele criminalului si descopeream
din ce in ce mai multe “scapari” ale acestuia.
Ultima victima pe care o gasisem era in jurul varstei de 22 de ani legata de
pat cu toate organele genitale taiate.Criminalul era atat de istet incat nu
lasa nicio uram, stia exact care sunt strategiile noastre si incerca sa ne duca
catre alta pista.Interesant era faptul ca ucigasul isi schimbase strategia de
atac, de data asta ucisese si un tanar de aceeasi varsta cu cea a fetei.Fusese
un menaj-a-trois care ii dezvaluise adevarata identitate.Dupa cateva cercetari,
in unghiile fetei fusese gasite ADN din pielea criminalului ceea ce de data
asta ne usurase munca.Dupa multe nopti petrecute cu Nicholas in filarea
barbatului si in planificarea strategiilor am reusit sa il arestam pe suspect.Acesta isi
recunoscuse faptele fara nici o urma de vinovatie.Barbatul era de fapt
homosexual si toate femeile pe care le ucisese si intretinusera relatii sexuale
inainte sa le omoare ,fusese partenerele barbatului de care era indragostit .Din
cauza geloziei , a recunoscut ca de fapt isi dorea sa vada ce au acele femei
mai mult de oferit decat are el.Recunoscuse tot si fusese condamnat la
inchisoare pe viata.
Seara trecuta iesisem cu Nicholas si cu ceilati colegi sa
sarbatorim cel mai mare caz din departamentul criminalistic.Am iesit , am
dansat si ne-am simtit minunat in clubul de noapte pe care insusi Nicholas il
frecventa.Atmosfera era incendiara.Am dansat cu toti colegii si am dat shot-uri
pana am simtit ca nu mai pot.II vedeam pe Nicholas cum imi arunca priviri cand
unul din colegi m-a luat la dans si s-a apropiat de mine dansand mai lasciv.A
mers si a comandat un pahar de whisky la bar ramanand acolo si filtrand cu
chelnerita.Am zambit si mi-am continuat distractia cu ceilalti colegi.Dupa mai
multe pahare consumate, unul din colegi a venit sa imi zica de starea lui
Nicholas, bause cam mult insa niciunul nu indraznea sa mearga sa il ia de
acolo, toti stiau ca eu fiind adjuncta lui aveam o relatie mai apropiata si ca
eram singura caruia nu ii era teama de el.M-am apropiat de el si ii pun mana pe
umar.Acesta se crispase la atingerea mea.
-Sefu, cred ca am sarbatorit suficient in seara asta, e
timpul sa mergem acasa.
-Mergi Laura, eu mai raman.
-E, hai ca si colegii nostri vor sa mergem acasa.
Nicholas dadu sa se ridice ca sa ma contrazica insa nu se
putea tine prea bine pe picioare si se sprijini de mine cazand cu capul pe
umerii mei , aproape ca ii simteam buzele sarutandu-mi gatul.Un val de emoti
imi strabatu intregul corp, nu avusesem niciodata contact atat de aproape cu
el.Era un barbat extraordinar de frumos , cu trasaturi fine dar si dure care te
faceau sa uiti ce aveai de zis.Reuseam destul de bine sa ma controlez in fata
lui, nepermitand sa arat vreo urma de slabiciune.Intodeauna impunator, ceilati
colegi le era teama sa lucreze cu el, eu fusesem trimisa din alta sectie ,fiindca
la propunera celorlati sefi ai mei fusesem avansata pe postul asta, insa in
sectia condusa de Nicholas.Intotdeauna eram in contradictoriu cu el, aveam idei
diferite de atac iar eu trebuia sa ii inghit toate comentariile si ordinele.Reusisem
sa ne punem de acord in realizarea actiunilor fiindca ajungeam intodeauna sa
avem certuri groznice ce ne ingreunau munca foarte mult.El a inteles ca trebuie
sa tina cont si de sfaturile mele, ajungand sa colaboram armonios si benefic .
-Hai, sefu, cred ca te voi conduce eu acasa, nu prea esti
capabil sa conduci in starea asta.
-Merg singur Laura, nu te obosi sa ma conduci pe mine, poate
Lucas se supara ca iti duci seful acasa si el are alte planuri cu tine.
-Cine, Lucas?
-Da, da Lucas.
Eu incep sa rad si ii dau mana dupa gatul meu ca sa il
conduc spre iesire, iar unul din colegi vazu situatia si imi dadu o mana de
ajutor sa il car pe acesta pana la masina mea.Frigul de afara ne lovi fix in
fata.Zambesc cand il aud cum injura
-Baga-mi-as ce frig e..Voi vreti sa ma omorati de pneumonie?
-Hai sefu intra in masina, am pornit-o sa o incalzesc
inainte sa pleci, zise Lucas.
Se opri pentru o secunda in fata lui si il privi cu
superioritate zambindu-i.
-Lucas, imi pare rau ca ti-am strict seara dar Laura e a
mea!
-Domule Inspector ..eu nu..
-Taci si retrage-te!
Lucas se retrasese in stilul clasic politienesc si cu
supunere.Intelesese mesajul foarte clar.
Intru si eu in masina si ii multumesc lui Lucas care parea
usor dezamagit ,insa ii dau un pupic pe obraz si ii zic:
-M-am simtit grozav in seara asta, as mai fi ramas insa
datoria ma cheama din nou, salutai si pe ceilalti din partea mea si spune-le ca
vom reveni in aceeasi formula la o alta distractie.Multumesc!
-O seara frumoasa domnisoara Laura, cu respect!
Nicholas statea cu capul in directia opusa si astepta.
-Nu mai veneai odata?Ce a durat atat?Ce te vrajea Lucas?
-Lucas nu ma vrajeste cu absolut nimic!Suntem colegi si
atata tot!
-El nu te priveste ca pe o colega, nu vezi?
-Nu, nu vad!
-Cred ca nu vrei sa vezi!De ce, ai pe cineva?
-Cred ca e momentul sa incheiem acest subiect.
Pentru prima oara simteam ca imi pierd controlul.Acum eram
in afara programului si simteam ca intrece orice masura.Pornesc masina lui :o
masina care I se potrivea perfect: mare si puternica de culoare neagra exact ca
personalitatea lui.Ne indreptam spre adresa pe care mi-o indicase.Nu fusesem
niciodata acasa la el.Tot drumul imi vorbise.
-Laura, te rog nu ma lasa..
Raman surprinsa de rugamintile lui.
-Nu sefu, te trimit exact unde ai nevoie acum..In pat!
Se apropie de urechea mea facandu-ma sa ma simt incomod dar placut in acelasi timp si imi sopteste.
-Exact acolo am nevoie Laura, in pat.
Vorbele lui erau pline de subinteles si intelegeam unde vrea
sa bata.Valuri se revarsau inauntrul meu cand acesta imi atinse urechea cu
buzele calde.
-Hei, ce faci, vrei sa ne omori pe amandoi?Lasa-ma sa
conduc!
-Da, Laura vreau sa murim, dar de placere!
-Nicholas termina!Era prima oara cand il strigam pe numele
mic si asta mi se parea mult prea intim.
Il imping cu mana sa revina in locul lui din scaun.Se
retrase cuminte.
-Iti place sa faci pe sefa , nu?
-Nu, nu imi place sa fac pe sefa!
-Dar te prinde!
-Poate! Zic eu dand semnal si oprindu-ma pe dreapta la
semnalul politistului rutier.
Agentul rutier se prezenta si imi ceru sa ii inmanez actele
mele si ale masinii.Nicholas nu avu rabdare sa imi scot actele asa ca isi
scosese legitimatia sa , iar agentul vizibil rusinat se scuza urandu-ne o seara
frumoasa!
-Chiar trebuie sa abuzezi intodeuna de functia pe care o ai?
-Pe care o avem , Laura!ma corecteaza acesta.Si tu ai
consumat alcool in aceasta seara, nu cred ca iti doreai sa petreci seara
aceasta minunata intr-o celula racoroasa,afara este destul de frig iar in
celula si mai si!
-Termina !Mergem acasa si te vei baga in pat!
-Da, asta chiar da, ai mare dreptate, in pat o sa ne bagam!
Ajunsi in fata unei case imense, Nicholas se dadu jos din
masina si tranti usa facandu-ma sa imi revin.Ma intorc spre el si intreb:
-Locuiesti singur?
Acesta incepe sa rada si imi facu semn sa intru.Pielea mi se
zgribulise de frig fiindca rochita rosie pe care o aveam nu prea ma ajuta
!Intru! In casa linistea domnea teritoriul.
-Ai o casa frumoasa!
-Multumesc, dar ia loc nu ramane in usa!
Ma indrept catre semineu si constat ca focul inca mai
ardea.Oare era cineva in casa ?
-Bei ceva Laura?
-Nu multumesc, mai trebuie sa conduc si inapoi spre casa!
-Putin vin?
Deschise o sticla de vin frantuzesc, vechi cu arome de
scortisoara si ghimbir!
-Stiai ca ghimbirul este afrodisiac?
Inteleg aluzia din spatele cuvintelor lui si completez:
-Si scortisoara asemenea!
Rase.
-Te pricepi si la asta?
-Incerc sa am cunostinte din orice domeniu.
Imi ofera paharul cu vin , iar el isi umple un pahar cu
whisky.
-Tu nu bei vin?
-Eu nu amestec bauturile , nu as vrea sa imi pierd ratiunea
si sa fac ceva regretabil.
Sorb incet din pahar si il asez pe masuta din sticla.Ma
simteam incordata si nu stiam cum sa reactionez.
Se apropie mult de mine si deodata ma ia in
brate.Atittudinea lui ma speria dar imi placea pericolul.De fapt ce pericol?Imi
doream sa fiu acolo cu el.Asteptam clipele ,fara sa recunosc, sa il revad.Imi saruta usor buzele si ma
strange in brate.Raman nemiscata in bratele sale raspunzand sarutului.
-Laura, vreau sa ramai cu mine in seara asta, nu ma simt
prea bine!
-Nicholas, eu..
Ma intrerupe si imi saruta buzele din nou nepermitandu-mi sa
mai articulez vre-un cuvant.
-Nu pot, Nicholas, stii ca nu am cum!
-Dar imi doresc Laura, nu ma pot contola.Ramai!
Mainile lui imi cuprindeau mijlocul tragandu-ma spre el.
-Nu ma lasa singur, te rog! E ceva ce ne dorim amandoi!
Inima imi batea nebuneste si statea sa sara din piept, avea dreptate: imi doream sa raman cu
el si da inima mea hotarase sa ramana cu el inaintea ratiunii mele.
-Te vreau goala, Laura, vreau sa te privesc , nu te sfii,
vreau sa iti dai hainele usor jos , vreau sa te intiparesc in mintea mea , asa
cum esti tu!
-Dar, Nicholas..
-Te rog, Laura!
Ramasesem goala in fata lui, iar el ma privea din fotoliul
in care se asezase cu paharul de whisky pe care il invartea.
-Esti atat de frumoasa Laura, iti ador parul tau blond,
desfa-ti parul si lasa-l sa cada pe umerii tai goi.
Praca eram prinsa intr-o frenezie a nebuniei, fiindca ma
lasam condusa de acesta in tot ceea ce imi cerea.Ma dezbrac usor iar el ma
privea sorbind fiecare picatura a momentului.
-Ma exciti rau Laura, ma faci sa te doresc rau!Imi pierd
mintile cu tine!
-Nicholas…
-Laura , Laura !
Ma tresesc speriata de bataile din usa si ma uit catre
fereastra, era noapte si nu stiam cat dormisem!Aveam o durere groaznica de cap
si nu reuseam sa reactionez, din instinct imi duc mana catre poseta care se
afla la capatul patului si pun mana pe pistolul pe care il purtam indodeauna cu
mine.Meseria asta era foarte riscanta si ma invatase sa fiu precauta in orice
situatie.
-Cine este?
-Sunt Jimmy , baiatul de la receptie, sunteti asteptata la cina
de seara.Va rog sa coborati!
Deschid usa putin si vad fata zambitoare a micutului
Jimmy.Era nepotul proprietarilor.
-Imediat Jimmy, vin dar lasa-mi timp sa ma pregatesc, in maxim
15 minute cobor, ii zic zambind.
Baiatul se retrase fericit si fluiera o melodie
vesela.Inchid usa si zambesc pierdut si trist in acelasi timp, fiindca Jimmy isi
rupsese cateva secunde din viata lui si imi oferi mie gratuit putin din veselia
inocenta de care uitasem.Uitasem cum este sa traiesti.
Ma spijin de usa si cad pe podeaua rece strangand genunchii
la piept, si incep sa plang, barbatul pe
care il iubeam ma umilise in cel mai groaznic mod.Inca de la inceput am simtit
atractie fata de el, cand i-am vazut chipul am simtit o emotie puternica insa
stiam cum sa imi blochez emotiile fizice, dar nu si pe cele interioare.Imaginea
lui mi se blocase pe retina.Barbatul frumos cu ochi negri si misteriosi ,cu
buzele carnoase si cu pielea maslinie care imi arunca zambete contolate de
superioritate nu imi putea disparea de pe retina, minte dar si inima.Ma uram
pentru asta.Cu timpul am inceput sa fiu dependenta de compania lui, de zambetul
lui, de muzicalitatea vocii lui, de tipetele noastre, de contradicti si de
lungile noastre conversatii interminabile.De ce nu am putut sa ma opresc?
“Laura, termina, trebuie sa il uiti si sa mergi mai departe,
e doar o pagina din cartea vietii pe care trebuie sa o intorci”
La cina, pe masa erau asezate numai bucate alese
traditionale care iti incantau nu numai privirea ci si papilele
gustative.Atmosfera era calda iar stomacul meu imi multumea pentru deliciul
asta.Dupa masa ma retrag in camera cu o sticla de vin.Maria, proprietara
pensiunii avea in incinta si un magazin de unde imi luasem o pereche de jeansi
albastri si o bluza neagra groasa care imi venea croita pe talie.
Imi aprind o tigara si imi umplu din nou un pahar de vin
privind in departare marele intuneric cat si sunete salbaticiunilor aflate in
padure dupa prada.Ma asemanam lor, o prada usoara ce fusese prinsa intr-o
capcana de unde reusisem sa scap doar cu un gust amar.
Nu raportasem plecarea mea de la serviciu si stiam ca asta
va crea haos, asa ca hotarasc sa il anunt pe Lucas sa imi completeze cererea de
concediu pe perioada nedetrminata, nu stiam cat timp imi va lua sa ma
refac.Deschid telefonul si formez numarul de la departamentul de resurse umane.
-Buna Lucas, sunt Laura!
-Laura, ce bine ca am dat de tine, ce s-a intamplat , de ce
nu ai ajuns la munca azi?Seful a urlat toata ziua la noi sa te gasim!
-Lucas, am o viroza puternica si nu voi ajunge in urmatoarea saptamana, te rog
sa imi completezi tu raportul.
-Ai nevoie de ceva, vrei sa vin sa iti aduc medicamente?
-Nu, nu sunt in regula, am facut o baie fierbinte si am luat
ceva pastile, deci sunt in regula, multumesc, singurul ajutor pe care mi-l poti
da este sa completezi cererea.
-In regula , Laura, daca ai nevoie de ceva stii unde ma
gasesti.
-Multumesc Lucas, stiu ca ma pot baza pe sprijinul tau!
-Cu mare drag Laura!
-O sa inchid, acum!
-Stai stai Laura, a aparut un nou caz azi.
Imi atrase atentia, stia ca nu pot rezista curiozitatii.
-Despre ce este vorba?
-Este un caz mai delicat, nu iti pot spune la telefon dar
cand vei ajunge la munca vei afla, este exact ce iti place tie sa rezolvi!
-In regula, voi incerca sa ajung maine,
Lucas avu un moment de ezitare.
-Mai este ceva ce nu imi spui Lucas?
-Da..nu cred ca sefu te va astepta sa revi la munca.
-Cum adica?
-A gasit un inlocuitor, a zis ca nu poate sa te astepte pe
tine, tara are nevoie de oameni responsabili..
-Poftim? Zic asta aproape urland!
-Iarta-ma Laura, poate nu trebuia sa iti zic asta, dar te
respect foarte mult si am considerat ca trebuie sa te anunt!
-Cum, cine , cu cine m-a inlocuit?
-Cu o femeie!
Raman muta , nestiind cum sa reactionez incerc sa ma
calmez.Ce repede reusise sa ma inlocuiasca, cat de repede trecuse peste.
-Iti multumesc, Lucas nu e nimic.Ne vedem curand!
***
Strabat holul departamentului criminalistic imbracata cu o
jacheta si pantaloni din piele negre pe care le asortasem cu o pereche de pantofi rosii stiletto.Parul
meu il tineam acum desfacut si care se revasa ca spicele de grau pe spatele meu
drept.Deschid usa biroului lui Nicholas, aproape trandind-o de perete.Sunetul
tocurilor facu linistea sa se exapore.Acesta ridica privirea spre mine si
ridicandu-se de pe scaun incepu sa tipe
-Cum iti permiti sa lipsesti de la munca fara sa anunti
superiori?
-La fel cum imi permit sa si renunt!Ii arunc cererea de
demisie pe birou si dau sa plec.Il infuriasem rau, se vedea asta pe chipul lui
.
-Se respinge!Nu iti permit Laura!
-Nu mai nevoie de serviciile mele, asa ca e cazul sa te
opresti din comentarii.
Se ridica de pe scaun si inchide usa cu putere fiindca toate
urechile si toti ochii erau atintiti catre noi.
-Nu te las sa pleci.
-Exact asta fac Nicholas!Plec! Misiunea mea se incheie aici!
Acesta incerca sa se calmeze.
-Poti sa imi spui care este motivul?
-Sigur ca da,m-am hotarat sa ma mut din oras , am asta in
plan de foarte mult timp iar serviciile mele pentru acest departament s-au
incheiat
-Ai inebunit?Sa te muti in alt oras?
-Da, exact!
-Vrei sa pleci
din cauza a celor intamplate acum doua seri, spune-mi sincer!
-Nu, pentru ca acum doua seri nu s-a intamplat absolut
nimic!Cel putin nu pentru mine.Nu stiu tu ce crezi , dar eu am petrecut
impreuna cu colegii mei, restul nu imi aduc aminte fiindca eram ametita de
alcool.
Acesta se apropie foarte mult de mine si ma lipeste de usa.
-Vrei sa iti reamintesc?
Inima mea batea nebuneste si simteam ca ma topesc in bratele
lui puternice, simteam ca ma pierd din nou in bratele lui.Buzele lui se
apropiau foarte mult de ale mele, insa imi gasesc toata taria si intorc capul
ca sa ii resping sarutul.
-Ce faci? Zmucindu-ma din bratele lui.
-Iti reamintesc ce s-a intamplat!
-Da-mi drumul maniacule , astfel tip!
Imi da drumul din brate iar inima mea urla dupa atingerea
lui.In mine era o furtuna mai mare decat cea pe care o duceam cu el.Revin la
atitudinea mea rigida si ii zic cu zambetul pe buze:
-Urmeaza sa ma casatoresc iar viitorul meu sot nu este de acord
sa traim separati, si plus ca nu este de acord
cu munca pe care o prestez, intodeauna imi zice ca e o munca pentru barbati,
femeile nu au ce sa caute in acest departament.Si sincer sunt de accord cu
el.Asta e motivul pentru care renunt.Nu stiu ce te-a facut sa crezi ca tu ai
fost motivul placari mele.Si din cate am auzit, deja mi-ai gasit
inlocuitoare!Mult success!
-Dar nu este inlocuitoarea ta Laura!Ea este..
-Nu mai este problema mea..
Nicholas ramase parca mut, nemaiputand sa articuleze vreun
cuvant, cazand in scaunul de la birou.
Profit de liniste ,intorc spatele si ies din birou, din
incapere aproape fugind de parca cineva ma alerga.Imi batea inima atat de tare
incat simteam ca imi iese din piept.Reusisem sa il infrunt simtindu-ma
eliberata.Deschid portiera masinii iar o mana in spatele meu nu imi dadea voie
sa urc.
-Unde pleci asa?
Imi intorc chipul catre el si ii vad ochii furiosi si negri
turbati.
-Nicholas , ce crezi ca faci, da-mi drumul la mana ma
ranesti.
-Nu pot si nici nu vreau, iti ordon sa ramai!
Zambesc si incerc sa il privesc indiferenta.
-Imi ordoni?Inca te mai crezi seful meu?
-Da , Laura sunt seful tau si daca refuzi ordinele voi face
tot ce imi sta in putinta sa nu duci o viata prea grozava alaturi de sotul tau,
stii de ce sunt capabil.
Incepusem sa tremur de la frica insa si de la amalgamul de
emotii care ma copleseau.
-Mult success domnule Inspector!
Ma urc in masina si gonesc masina lasandu-l pe Nicholas in
spate nemiscat .Am privit atat de mult imaginea lui in oglinda retrovizoare
incat si acum daca inchid ochii il vad.
***
Trecuse o luna de cand renuntasem la munca care imi placea
atat de mult si era singura care ma tinea in viata.Motto-ul meu in viata era : „Singurul mod de a realiza lucruri minunate e
să iubești ceea ce faci.” — Steve Jobs. Nici
asta nu mai aveam acum, Nicholas imi furase tot !
Linistea asta nu imi pria,
incercasem sa imi caut joburi la companii mai mici, insa fara succes.
Azi era ziua mea si o petreceam
singura.Timp de 30 de ani in fiecare an eram inconjurata de famile si prieteni,
anul asta insa alesesem sa ma retrag departe de agitatia cotidinana.
Se aude soneria usi si
deschid:Lucas cu ceilalti colegi din departament au hotarat sa imi pregateasca
o surpriza.Era neasteptat de frumos si in sfarsit ma simteam bine dupa atata
timp.
-Laura, la multi ani, hai
pregateste-te ca iesim sa sarbatorim.
Ma las curprinsa de bucuria si
entuziasmul colegilor care roiau in jurul meu.
-Unde iesim?Vreau sa stiu cum ma
imbrac!
-Ghici ce:la clubul nostru.Ne vom
imbata si dansa pana nu mai putem!
Meregeam din nou in clubul unde
incepuse povestea umilintei mele.
Bausem mult si dansasem , dar seara
se terminase prea repede.Alcoolul ma ametise atat de tare incat aveam impresia
ca el este intr-un colt urmarindu-ma.
Dar nu, nu era doar imaginatia mea,
era chiar langa mine imi mangaia parul si cobora cu mana atingandu-mi pielea
gatului cu mana calda.Inchid ochii si ma las cuprinsa de sunetele muzicii.Dansa
cu mine atingandu-ma usor si ma strangea din ce in ce mai mult de trupul lui.Ii
simteam muschii incordati iar parfumul lui imi inunda toate simturile.Respiram
greu , iar cand deschid ochii ii caut buzele care le gusta cu pofta pe ale
mele.Ceilalti colegi vazuse scena si plus ca in departament se discutase intens
de relatia noastra si de atractia necontrolabila a lui Nicholas vis a vis de
mine.Nimeni nu il vazuse atat de indragostit si ravasit.De cand plecasem din
departament lucrurile o luase razna, tensiunea pe care o crea Nicholas in
absenta mea ii facuse pe toti ceilati sa lucreze in stres si tensiune.Acum se
confirmau toate zvonurile.Insa era clar ca nu se mai chinuia sa ascunda
asta.Sarutul fusese atat de pasional incat nu ma mai puteam controla.Imi
sopteste la ureche:
-La multi ani Laura!
Vocea lui ma trezise la realitate
si ma zmucesc din bratele lui.
-Nu intelegi ca nu te vreau langa
mine Nicholas?Lasa-ma in pace!
Am urcat in masina si din nou am
condus fara sa stiu unde ma indrept.Am condus mult.Ajunsesem din nou in bratele
muntilor unde de fiecare data imi gaseam alinarea.Opresc si cobor din masina sa
respir aerul tare si racoros.Am stat mult acolo si am privit muntii pana cand
lumina zorilor dezvaluia treptat peisajul minunat si rosiatic de toamna.Aprind
o tigara si o savurez pana la ultimul fum.Trebuia sa incep o viata noua, o
viata fara trecut, o viata bazata doar pe prezent si viitor.Nu mai voiam sa ma
las distrasa de emotiile mele si sa le blochez pentru totdeauna.Ma ridic si ma
indrept spre masina.Pornesc masina si plec din nou la drum.M-am oprit sa
vizitez mai multe locuri miunate, am gustat frumusetea peisajelor si am
colindat pensiuni cu specific traditional infruptandu-ma cu cele mai alese
preparate.M-am bucurat singura si mi-am sarbatorit cei 30 de ani.Seara se lasa
din nou si trebuia sa gasesc un loc cald unde sa dorm, simteam ca am obosit si
nu imi doream sa ma intorc acasa.Stiam ce ma asteapta acolo.
La toate pensiunile si hotelurile
pe care le gasisem nu mai aveau diponibilitate fiindca fusese ocupate cu ocazia
petrecerii de Halloween.
“La dracu si cu sarbatoarea asta
tampita”Asta mai imi lipsea sa dorm si in masina.Raman o perioada pe scaunul
soferului si inchid ochii, atipisem.Sunetul gloantelor incarcate in arma ma
facu sa deschid ochii fara sa ma misc.Pe tampla mea, simteam teava armei
rece.Inghetasem!Aproape ca nu mai respiram.
-Nu te misca!imi zice o voce
intunecata!
Incerc sa nu ma misc , insa
curiozitatea ma macina extraordinar.
-Porneste masina si hai sa
plecam,imi zice barbatul.
Cu mainile tremurande apas butonul
de start al masini si pornesc.
-Mergi la adresa asta.
-Ce vrei de la mine?zic eu cu vocea
joasa ca nu cumva sa il strez sa comita vre-o tampenie.Imi pastrez calmul si ma
indrept spre adresa indicata de acesat.Oglinda retrovizoare era intoarsa ca sa
nu ii vad chipul sau vre-o oglindire.Pregatise strategia foarte bine si pusese
totul la punct.
-Imi plac blondele! Imi zice
acesta!
Inghet cand aud comentariul asta.Ma
gandeam cum oare a scapat psihopatul ala din inchisoare si cum a putut sa
ajunga la mine si cum m-a gasit?Respiram alert si conduceam haotic.
-Fi atenta la drum!Nu vreau sa
murim inainte de…stii tu.
-Inainte de ce ?
-Ei, lasa..
-Stii cine sunt nu?zic incet.
-Sigur ca stiu cine ai fost si cat
rau mi-ai facut.
-Nu te cunosc si nu am facut nici
un rau nimanui.Asa ca lasa-ma sa plec.
Acesta imi impinge pistolul in
scaun simtind de parca trecea prin mine un glont!
-Mie mi-ai facut!Si te voi pedepsi
pentru asta, in cel mai rau mod posibil.
Ajunsi in fata unei cabane
indepartate , acesta ma leaga la ochii.
-Coboara!Nu face vre-o prostie
fiindca nu iti vei gasi pistolul , e la mine, asa ca nu incerca sa faci vre-o
prostie care iti poate fi fatala. Ma loveste si imi pierd cunostinta.
**
Ochii lui albastri ma sagetau si simteam ca imi vine sa
vomit.Stateam legata de un scaun cu spatele la semineu si cu fata spre
canapeaua din piele unde se afla barbatul.Statea asezat cu fata spre mine , picior
peste picior cu un pahar de cogniac in fata, iar langa pahar statea incarcata
arma pe care mi-o luase din poseta.Barbatul cu ochii albastri si parul negru
parea trecut de varsta de 40 de ani, cu trasaturi familiare.Era imbracat intr-o
pereche de jeansi albastri si cu un tricou negru , iar deasupra sprancenei avea
o cicatrice destul de vizibila care ii uratea chipul.
-Ce vrei de la mine?il intreb cu glas scazut.
-Pe tine te vreau!
-Pe mine?zic asta radicand tonul iritat.Nici nu ma cunosti,
cum poti spune ca ma vrei pe mine?
-Te urmaresc de ceva vreme.Ma atrag femeile puternice ca
tine!
-Cine esti?
Acesta incepu sa rada si sa se aseze mai comod pe canapea.
-Uite, asta e o intrebare destul de buna!Ai punctat bine.
-Te ascult, zi-mi cine esti!
-Sunt barbatul dupa care vei muri de dorinta sa ma ai?
-Ma faci sa vomit, cum as putea sa mor de dorinta cu un
barbat care ma leaga si ma aduce cu forta aici!
Acesta se apropie foarte mult de mine , atingandu-ma pe par
si coborand cu degetul spre buzele mele.
-Ia-ti labele de pe mine maniacule!
-De ce Laura, nu iti plac mangaierile mele?
Ma zbat si imi venea sa urlu.
-Lasa-ma in pace si da-mi drumul!
Acesta se departa de mine si incepu sa se plimbe nervos prin
camera.
-Ai sa vi in genunchi la mine si ai sa ma rogi sa te fac a
mea Laura!
-Esti bolnav!zic eu cu lacrimi in ochi si furioasa.Da-mi
drumul, vei avea probleme cu legea !
-Deja le am!Nicholas este pe urmele mele!
Inghet cand ii aud numele lui Nicholas rostit de psihopatul
care ma tinea legata.
-Ce treaba ai tu cu Nicholas?
-Una mai veche, iubito!Dar inainte de asta as vrea sa te vad
dezbracata, vreau sa am femeia lui , azi , acum, aici.Te vreau pe tine Laura.
Imi dadeam seama ca omul asta era un psihopat si simteam ca
nodul din gat ma lasa fara aer.Avea tipologia de criminal care isi savura
victima inainte sa o omoare.Intalnisem de-a lungul carierei mele tot timpul
astfel de cazuri asemanatoare acestuia si stiam ca niciuna din victime nu a
iesit vie din asta.Incerc sa ma readun si sa folosesc strategii diferite de a-l
tine de vorba, poate cineva sau ceva ma va salva.Poate chiar Nicholas!Dar cum
ma puteam gandi la el in astfel de situatie, viata mea se afla in mainile unu
bolnav psihic.Stiam sigur ca nu am cum sa scap din asta.
-Eu nu sunt iubita lui, si nici nu am nicio legatura cu el
de tip amoros, doar professional!
Acesta urla si furios se apropie de mine lovindu-ma peste
fata.Simteam ca imi ia obrazul foc iar lacrimile curgeau necontenit.
-Mincinoaso!V-am vazut!Cum poti sa negi asta!Esti doar o
tarfa ordinara!V-am vazut , te-am vazut goala!Si din clipa aia mi-am dorit sa
te am eu, nu prostul ala de Nicholas care te-a aruncat ca pe o masea
stricata!Ramasesem fara cuvinte, omul asta stia tot despre noi.Ti-am privit si
ti-am memorat fiecare miscare, iti urmaream cum parul iti atingea umerii
goi.Din clipa aia am stiut ca tu vei fi a mea, nu a lui.Mainile lui imi
atingeau parul si il mirosea, imi atingea gatul si cobora spre sani
provocandu-mi repulsie.
-Te rog, lasa-ma !eu nu am nici-o treaba amoroasa cu
Nicholas, el nu ma vrea..
-Taci, zicea acesta urland cu excese de furie
lovindu-ma.Plangeam incontinuu si nu ma puteam opri.El cazu in ghenunchi in
fata mea.
-Te rog , iarta-ma Laura, nu am vrut sa iti fac rau.Imi
stergea lacrimile si ma saruta continuu simtindu-se vinovat.
-Lasa-ma , ia mainile de pe mine!
-Te voi lasa sa iti revi!
Acesta se indeparta si se duse sa isi umple din nou paharul
cu cogniac.Se uita spre mine si ma intreaba daca vreau si eu unul.Aproape
urland ii zic:
-Da-mi drumul maniacule!
-Niciodata!Esti a mea, esti femeia mea!
Se aseaza pe canapeaua neagra si incepe sa isi deschida
nasturii camasi.
-Vrei sa ma vezi Laura?
-Vreau sa imi dai drumul!
Vad ca rugamintile mele nu functioneaza imi schimb strategia
de atac vanzand disfunctionaltatile acestuia si amalgamul de sentimente pe care
le avea in contradictoriu.
-Vreau sa te ating eu!ii zic aproape soptind.
-Chiar vrei Laura?
-Da, vreau!.
-Jura ca nu vrei sa fugi!
-Iti jur, iti promit ca nu incerc sa fug! Si mai vreau sa
imi spui numele tau, imi doresc sa te strig pe nume
Acesta se repezi spre mine si ma ia in brate!
-Emanuel , iubito, asa vreau sa ma strigi!Imi saruta buzele
si incepe sa imi desfaca funiile ce imi prindeau mainile strans.Cand simt ca acestea
sunt libere, incerc sa ma ridic dar simteam ca picioarele imi sunt
amortite.Privesc atent prin camera cautand cu privirea o arma pe care o pot
folosi impotriva acestuia.
-Ce ai zice Emanuel daca imi oferi putin din bautura ta, imi
simt buzele uscate.Fixez cu privirea carligul de carbuni si incerc sa ajung cat
mai aproape de acesta.
Barbatul se intoarce cu paharul spre mine si mi-l ofera.
-Vreau sa ramai langa mine Laura!
-O sa raman Emanuel, dar lasa-ma sa ma acomodez!
Ma cuprinde in brate si ma strange cu putere.
-Stiam ca ma vei prefera pe mine, nu pe cretinul ala de
Nicholas!
Senzatia de voma imi crescuse dupa ce gustasem putin din
cogniacul pe care mi-l oferise.In timp ce ma tinea in barte si imi spunea tot
felul de prostii, apuc carligul si il strang puternic in mana, lovindu-l pe
acesta in partea cervicala lasandu-l sa cada langa mine pierzandu-si
cunostinta.Alerg grabita spre usa.
“La dracu e incuiata”.Ii caut prin buzunare cheia insa
aceasta era de negasit.” Ce ma fac?”Fixez fereastra si ma indrept spre ea.Era
Inchisa cu scanduri pe dinafara.Se gandise si la varianta asta si isi luase
masuri de precautie.” Ce sa fac , sunt prizionera in casa asta, si nu mai e
mult timp pana isi revine”.II tarasc pe scaunul unde fusesem eu captiva si il leg
cat de tare pot.Apuc pistoloul si i-l duc catre tampla.Acesta incepea sa isi
revina.Imi era frica.
-Tarfa nenorocita!
-Taci si da-mi cheile acum!zic eu tipand la urechea
lui.Astfel glontul asta iti va gauri creieri!
-Mai bine mor decat sa pleci!
-Zi-mi de unde stii atatea despre mine si Nicholas? curiozitatea
ma indeman sa aflu de fapt cine este.
-Chiar nu sti, atat de bine s-a ascuns Nicholas de tine?
Incarc arma si i-o asez din nou pe tampla!
-Zi-mi!
-Sunt Emanuel Carter!iti zice ceva? Imi cobor brusc arma si
aproapre ca uitasem sa respir.Da, sunt fratele lui Nicholas Carter, seful tau,
amantul tau!Inghit in sec iar spaima imi paraliza corpul.Cum era posibil asa
ceva? Priveste-ma Laura, sunt urat datorita lui, dand din spranceana.Intradevar
chipul ii era aproape mutilat de cicatricea de pe fata uratindu-l, asta
remarcasem inca de la inceput!Esti surprinsa?
Da, ramasesem pentru prima oara fara glas, insa incerc sa
imi revin repede din soc.
-Si ce vrei de la mine?
-Vreau ca toate femeile pe care le are Nicholas sa fie ale
mele.
Imi dadeam seama ca barbatul asta sufera de psihotism.
-De ce vrei asta?
-Nu vezi, nu ma vezi ca din cauza lui sunt un monstru? Din
cauza lui am asta pe fata, fiindca nu a suportat niciodata ca eu sunt mai
aratos ca el.
-Nu cred asta Emanuel, imposibil! Si ma asez pe canapeaua
din fata lui.
-Vrei mai mult, vrei sa continui sa iti arat adevarata fata
a lui Nicholas?
-Nu, nu vreau…taci!
-Stiam ca si tu esti ca toate celelalte..o tarfa ordinara
care i-a cazut in mrejele lui Nicholas.
-Da-mi cheia si te voi lasa aici, nu iti voi face niciun
rau!
-Este deasupra usi! Imi zice senin acesta.De ce era atat de
calm, de ce ma lasa sa plec atat de usor?Ma indrept spre usa si dau cu mana
deasupra tocului si simt cheia.Inima mi se usurase insa batea atat de tare
incat aveam impresia ca nu o sa mai ies nicodata de acolo.Ma intorc la el si il
lovesc peste fata .
-Asta nu este pentru Nicholas, este pentru ca mi-ai facut
rau pshihopatule.Emanuel radea diabolic plind de sange la buza.
-Asta e fata mea, rea!
Ies grabita si pornesc masina , lasand barbatul acolo
legat.Caut telefonul prin torpedoul masini si formez catre departamentul
crimialistic, barbatul asta nu trebuia lasat in libertate.Ies din curte si
conduc agresiv, in fata mea se apropia o masina cu viteza ametitoare, pune
frana aproape blocandu-mi calea.Opresc si eu facand cauciucurile masinii sa
lase dara in spatele meu, ma oprisem milimetric de cealalta masina.Tremuram si
ramasesem cu mainile stranse pe volan.Cobor mana pe scaunul din dreapta si apuc
pistolul.Nicholas cobobra intr-o fractiune de secunda si aparu la geamul meu.Nu
mai reactionam.
-Deschide Laura!
-Pleaca Nicholas, lasa-ma in pace. Lacrimile mele curgeau
fara oprire si simteam ca imi explodeaza capul!Pleaca Nicholas, nu te vreau
langa mine!
Acesta imi deschide usor usa si ingenunche langa portiere.
-Laura, sunt eu, Nicholas!
-Stiu cine esti!Lasa-ma sa plec!
Imi indrept privirea si pistolul catre el.
-Laura, ce faci? Imi spune cu glasul stins.Sunt Nicholas,
iubitul tau!
-Din cauza ta, din cauza ta am ajuns asa!
-Laura, vrei sa ma omori?
La auzul cuvintelor imi revin din starea de nebunie ce imi
cuprindea mintea si trupul si ii privesc ochii.Cobor arma si o arunc
jos.Nicholas ma scoate din masina si ma prinde in brate.
-Iarta-ma iubito, iarta-ma!
Cand ii simt bratele puternice care ma protejau, incep sa
plang mai tare si imi ingrop fata in
umarul lui.Ma mangaia pe par si imi saruta crestetul capului.
-Psihopatul ala …
-Shht..esti cu mine, nimic rau nu ti se poate intampla. Imi
ridica fata spre a lui si imi gusta buzle mele care nu erau lasate sa
vorbeasca.La cazul asta lucram, cand ai hotarat sa pleci, stiam ca vei fi in
pericol daca vei pleca de langa mine..
-Cum adica, stiai de fratele tau?
-Da Laura, chiar acum echipele cred ca l-au prins!
-Stai! Si ma indepartez de el.Cum ai stiut unde sunt?Ma
trage inapoi spre el si ma ia din nou in bratele sale.
-Prostuto, am stiu unde esti in tot acest timp, masina pe
care o folosesti are GPS si stiu exact unde te afli.Am vazut ca masina nu s-a
miscat o buna perioada si nu aveai tu ce sa cauti singura prin zonele astea,
asa mi-am dat seama ca Emanuel te urmareste sau iti face vre-un rau, asa ca am pornit pe urmele tale, voiam sa ma
asigur ca esti intreaga .Voiam sa ma ier…
Fusese interupt de sunetul glontului care ii strabatuse
umarul.Cazu peste mine .Trupul greu zacea peste mine intr-o balta de sange.Il
auzeam pe Nicholas cum injura printre dinti:” sa imi bag picioarele ce
doare!nenorocitul nu se lasa”
Emanuel se apropia din ce in ce mai mult de noi.
-Frate, frate e randul tau sa suferi asa cum am suferit si
eu!
-Emanuel, zice Nicholas dandu-se intr-o parte incercand sa
se ridica insa ramase tot jos.Hai sa terminam cu toate astea.
-O sa termin cu tine, fiindca mi-ai distrus viata!Din cauza
ta sunt asa, din cauza ta nu mai am familie, nu mai am nimic.
-Emanuel, Natasa a plecat fiindca nu mai suporta geloziile
tale!
-Nenorocitule, tu ai sedus-o!
-Nici nu stiam ca este indragostita de mine!
-Da, cand a plecat mi-a zis ca pe tine te iubeste!Mi-ai luat
singura femeie din viata pe care o iubeam!Dupa ce ca din cauza ta am asta pe
fata , mi –ai luat si tot ce aveam mai de pret in viata asta.Deci o sa vezi si
tu cum este sa traiesti fara iubirea vietii tale.Emauel indrepta pistolul catre
mine zambind.
-Nicholas, ce facem, asta vrea sa ne omoare pe amandoi!
-Apuca arma mea si trage!
-Nu pot Nicholas, nu pot sa fac asta!
-Fa-o acum sau murim amandoi.
-Este fratele tau, nu pot sa fac asta!
-Laura, este doar un criminal!Fa-o acum!zice aproape tipand.
Apuc arma si descarc doua gloante spre barbat cu ochii
inchisi cand acesta se apropiase destul de mult.Emanuel cazuse in fata noastra..
***
Emanuel nu murise
insa fusese ranit de gloantele mele in antebrat si fusese arestat.Nicholas isi
revenise si incepuse lucru, iar eu inca stateam in canapeaua mea si priveam
pierduta spre fereastra incercand sa numar fulgii de zapada.Nu voiam sa ma
intorc la munca fiindca toata povestea asta ma afectase emotional si trebuia sa
incerc sa ma desubiectivizez din nou.
Ma tresezc din reveria mea deranjata de sunetul
telefonului.Deschid si vad cum Nicholas increase a 15 oara sa ma sune.Ii
raspund.
-Da..
-Laura, de ce nu vrei sa imi raspunzi la telefon?
-Am dormit si nu am auzit telefonul.
-Vreau sa iesim azi, trebuie sa vorbim, a trecut o luna de cand
ma eviti!
-Nu ma simt bine Nicholas, poate altadata!Trebuie sa inchid
, la revedere Nicholas!
Inchid apelul fara sa astept reactia lui.Procedasem corect
sa ma indepartez de el, voiam cu disperare sa ma regasesc asa ca dechid repede
laptopul si scriu in pagina de google:Vacante exotice.Destinatia
finala:Maldive!
***
Imi simt pielea calda si mangaiata de razele
soarelui.Stateam intinsa pe un sezlong si citeam o poveste de dragoste care ma
ducea cu gandul la Nicholas.Arunc cartea neterminata si ascult briza marii si
sunetele linistitoare a pescarusilor.Soarele cobora spre asfintit. Aici totul pare rupt din
rai, sa nu mai vorbim de minunatele recifuri de corali, de apa limpede si
turcoaz a oceanului in care se perinda pesti multicolori, apusuri spectaculoase
rupte parca din basme, plaje cu nisip fin, toate definesc o singura destinatie,
Maldive.
Imi strang lucrurile si ma indrept spre bungalou, mi se facuse
o foame de lup si simteam cum stomacul meu canta ca la opera.” Taci ca iti dau
imediat sa mananci”
Imi asez o rochie alba din matase si cobor la cina.Toate
mesele erau ocupate de cupluri ceea ce ma face sa ma enervez si sa ma indrept
spre terasa din exterior a restaurantului.Comand grabita o portie de crab curry
si orez insotita de salata pe care o mananc fara sa respir.Un deliciu
papilar.Imi aprind o tigara si o savurez doar jumatate fiind intrerupta de
chelner .
-Imi pare rau, nu se fumeaza in acest local, va rugam
respectuos sa o stingeti.
Ma enervez si o sting in scrumiera adusa de acesta.
-Multumit?
Chelnerul imi zambeste politicos si se scuza.Ma ridic si
plec dar nu inainte de a arunca banii langa nota de plata si las un bacsis serios.Ma simteam nemultumita,
chelnerul reusise sa imi strice seara.Ma plimb pe plaja de langa bungalou si
constat ca prinsesem una din serile in care femomenul de bioluminscenta se
formase la tarm.Era un fenomen extreme de rar , insa un vapor trecuse in zona
populate cu bacterii si agitase
oxigenul.Fenomenul despins de realitate si din alta lume se formase cu ajutorul
fitoplanctorului respectiv a vegetatiei si animalelor care traiesc la o
adancime de 200 de metri si care constituie hrana pestilor, deranjat de
prezenta oxigenului in exces.Numeroase specii sunt cunoscute pentru ca
stralucesc in timpul noptii.Exact eu prinsesem unul din aceste fenomene care
m-au lasat cu gura cascata.
Ma asez pe nisipul care inca mai frigea si privesc
frumusetea pe care natura mi-l oferea gratuity.
“O minunatie” zic cu voce tare.
-Da, Laura, intradevar, o minunatie.
Sar speriata de vocea barbatului care se asezase langa mine.
-Nicholas! Ce cauti aici?
-Ceea ce cauti si tu!Liniste!
-Ce faci Nicholas, ma urmaresti?
Acesta se apropie de mine.
-Nu iti fie teama , Laura
-Da, da, asta mi-ai spus si ultima data si nu prea a fost
asa.
-Laura, te rog iarta-ma nu asta a fost intentia mea.
-Dar care, zic eu radicand din spranceana.
Nicholas se asezase pe nisip si privea si el spre luminile
oferite de natura.Imi face semn sa ma apropi de el si sa iau loc.Ma asez si ii
privesc chipul ingandurat.Ridurile se uneau intr-un V perfect deasupra frunti,
buzele lui se miscau ritmic urmarind cu atentie cum se uneau formand cuvintele
pe care mi le doream sa le aud.Briza vantului se juca cu parul lui negru,
mangaindu-I cateva suvite rebele.
-In seara aia, imi doream cu disperare sa te am, ma gandisem
toata noaptea la tine si voiam cu disperare sa te am.M-am imbatat cand l-am
vazut pe idiotul de Lucas cum te atingea,nu suportam sa stiu ca altcineva te
atinge.In tot timpul cand ai condus spre casa am vazut ca o masina ne
urmareste.Am vrut sa te protejez si sa ramai la mine in acea seara, voiam sa te
tin strans in brate !Am uitat de omul care ne urmarea cand ti-am vazut zambetul
tau cald si speriat si mi-am dorit cu disperare sa te vad goala.I-am vazut
reflexia barbatului in fereastra insa nu puteam sa te speri asa ca am preferat
sa te gonesc, stiam ca daca te voi avea in seara aceea iti voi face rau.Stiam
ca fratele meu ma urmareste si ca iti va face rau asa ca am preferat sa te
protejez si sa te gonesc.Daca te respingeam atunci cand el ma urmarea stiam ca
te va lasa in pace, stiam ca nu vei mai reprezenta o victima pentru el.Dar nu
am mai putut sa ma abtin de ziua ta , am uitat de tot, pentru prima oara m-am
lasat cuprins de emotii.Erai atat de frumoasa!Auzisem si de barfele din
department referitoare la noi dar nu m-au afectat prea tare fiindca erau
adevarate si nu aveam de ce sa ripostez.Aratam ca un barbat indragostit!
-Taci , Nicholas, nu vreau sa te mai aud, pentru mine este
un capitol incheiat!In seara aceea mi-ai taiat aripile, mi-ai ucis visele.
-Laura, te rog, asculta-ma!
-Nu vreau, lasa-ma.
Dau sa ma ridic dar ma prinde de mana si ma trage spre
el.Imi prinde parul si ma strange puternic de par de parca voia sa imi smulga
parul, apropindu-ma cu buzele de ale lui.
-Nicholas , ma doare, da-mi drumul!
Imi elibereaza parul usor si coboara cu mana pe gatul meu
mangaindu-l.
-Iarta-ma Laura, te rog, fac orice numai sa ma ierti, daca
vrei poti sa ma duc si la dracu dar numai nu ma obliga sa stau departe de tine!
Atingerea lui ma inmuiase , simtind cum vorbele lui imi
atingeau sufletul.Il privesc in ochii si ma napusetesc asupra lui intr-un sarut
care ne lasa pe amandoi fara aer.Ma lungeste pe nisipul fierbinte si imi ridica
rochia de matase lasandu-ma goala din nou si dezarmata.Respira greu si ma
atingea fara oprire.Imaginile din trecut ma bantuiau creeandu-mi frica.Imi era
frica sa ma daruiesc lui asa ca ma ridic si imi asez rochia.
-Pleca Nicholas, nu te vreau.
Lovit in fata de cuvintele mele ramase blocat multa vreme
fara sa imi zica ceva.Il pirivesc si plec.L-am lasat acolo fara sa mai ma uit
inapoi.
Am ajuns in camera iar inima imi batea cu putere.Batatile in
usa ma facu sa tresar.
-Deschide Laura, sau sparg usa!
Ii deschid usa , acesta paseste inauntru vizibil furios!Fac
un pas in spate si astept neclintita .
-Ok, am inteles idea, am inteles cum este sa fi umilit, dar
eu pot trece peste asta si stii de ce?
-De ce? Zic cu glas stins.
-Pentru ca te iubesc Laura!
Se apropie de mine si imi saruta buzele dar de data asta
incet.Inchid ochi si respir greu.Ma opresc si ii privesc chipul infometat si
plin de dorinta,
-Nicholas vreau sa facem dragoste!
-Si eu te doresc nimfa mea!
Facusem dragoste pana la epuizare toata noapte.Cazusem
sleiti de putere si adormisem goi unul langa ceilalalt.Telefonul suna
facandu-ne sa ne trezim.
-“ Nicholas, Laura, tara are nevoie de voi” se auzea vocea
inspectorului general din capatul celalalt al firului.Toti colegi stiau ca
suntem impreuna, Nicholas facuse un gest care nu ii statea in character, ceru
sfaturile colegilor de department, iar toti l-au incurajat sa vina dupa
mine.Pana si inspectorul general astepta deznodamantul povestii noastre.
Inchide telefonul si se ridica in capul oaselor.
-Hai Laura, trezeste-te primul avion ne asteapta catre casa,
un nou caz a aparut!
Ma ridic si zambesc privindu-I chipul.
-Te iubesc , Nicholas!
